Cum știința psihologică modernă și înțelepciunea asiatică s-au combinat pentru a crea metode terapeutice bazate pe acceptare, nu doar pe rezolvarea problemelor minții.
Pe parcursul celei mai mari părți a secolului al XX-lea, psihologia și spiritualitatea contemplativă s-au privit una pe alta de pe maluri opuse ale unei prăpăstii adânci. Terapia era știință; meditația era misticism; cele două nu se amestecau în nicio clinică respectabilă. Apoi, în ultimele decenii, s-a întâmplat ceva remarcabil. Cercetătorii au început să preia practicile contemplative străvechi, să le elibereze de cadrul religios și să le studieze în context clinic și academic. Rezultatul este o familie de abordări, adesea grupate sub numele de terapii bazate pe mindfulness, care reprezintă una dintre cele mai rodnice întâlniri dintre înțelepciunea veche și știința modernă de până acum. Pentru oricine merge pe o cale spirituală și este curios și în privința psihologiei, acesta este un teritoriu interesant.
Punctul de legătură a fost construit în mare parte de Jon Kabat-Zinn, care la sfârșitul anilor 1970 a dezvoltat Mindfulness-Based Stress Reduction, un curs structurat de opt săptămâni care preda meditația, scanarea corporală și yoga blândă, în afara oricărui context religios. Cursul a stârnit un interes larg, iar asta a deschis ușa. Curând, psihologii clinicieni au adaptat abordarea pentru afecțiuni specifice. Mindfulness-Based Cognitive Therapy este un program structurat care se bazează pe practica mindfulness și este predat de profesioniști instruiți, iar oricine se confruntă cu depresia ar trebui să vorbească cu un specialist calificat în sănătate. Au urmat și alte abordări, fiecare aducând în felul ei abilitatea contemplativă a conștientizării fără judecată a momentului prezent în munca de înțelegere a minții.
În inima tuturor se află o schimbare unică, discret revoluționară, în relația noastră cu propriile gânduri și sentimente. Cei mai mulți dintre noi ne petrecem viața contopiți cu conținutul nostru mental, crezând că gândurile noastre sunt pur și simplu adevărate și fiind purtați de fiecare emoție. Terapiile bazate pe mindfulness învață o altă poziție: să observi gândurile și sentimentele ca pe niște evenimente mentale trecătoare, nu ca pe porunci sau fapte. Unui gând depresiv precum „Sunt un nimic” i se poate răspunde nu cu argumente disperate, care adesea dau greș, ci cu o observare calmă: „Am gândul că sunt un nimic.” Acel mic spațiu dintre sine și gând este locul în care trăiește libertatea. Acceptance and Commitment Therapy, o abordare strâns înrudită, se sprijină exact pe aceasta, ajutându-i pe oameni să înceteze lupta cu propria experiență interioară și să-și îndrepte energia spre a trăi după cele mai profunde valori ale lor. Scopul tuturor este nu să elimine gândurile și sentimentele dificile, lucru imposibil, ci să schimbe atât de complet relația cu ele, încât să-și piardă puterea tiranică.
Hana trecuse prin trei episoade serioase de depresie și trăia într-o teamă constantă de al patrulea. Tratamentul convențional o ajutase să se refacă de fiecare dată, dar nimic nu oprise ciclul. Un curs de terapie cognitivă bazată pe mindfulness i-a oferit ceva nou: nu o metodă de a se certa cu gândurile ei întunecate, ceea ce încercase ani la rând, ci o metodă de a le vedea venind și de a le recunoaște ca vreme, nu ca adevăr. Când vocea familiară începea să-i șoptească că este un eșec și că va fi mereu, a învățat să o observe din timp, să o numească drept vechiul tipar care se agită și să refuze să o urmeze pe drumul bătătorit. Gândurile tot veneau. Dar nu se mai transformau automat într-o spirală. Pentru prima dată, a simțit că are un punct de sprijin în întâlnirea cu propriile gânduri dificile și a continuat să lucreze cu terapeutul ei pe parcursul unui an greu.
Semnificația acestor abordări depășește clinica. Ele arată că practicile contemplative din inima tradițiilor spirituale ale lumii au atras un interes serios din partea cercetătorilor, care continuă să le studieze. Dacă simți atracție față de meditație și de munca interioară, poți găsi o oarecare liniște în asta: sunt practici pe care cercetătorii și clinicienii le iau suficient de în serios încât să le studieze. Iar dacă te confrunți cu o durere psihologică reală, merită să știi că această punte există și că a căuta un terapeut instruit care lucrează în aceste moduri nu înseamnă o retragere de pe calea spirituală, ci, foarte des, o continuare credincioasă a ei prin alte mijloace.
SpirAI este o aplicație de reflecție personală. Nimic de aici nu prezice viitorul și nu înlocuiește îngrijirea medicală sau psihologică.
Du într-o conversație ce ai observat aici. Începi gratuit și nu trebuie să crezi în nimic.
Descarcă SpirAI din Google Play